Ottu Secreti di u Castellu di Blarney

Principale Punti Di Riferimento + Monumenti Ottu Secreti di u Castellu di Blarney

Ottu Secreti di u Castellu di Blarney

Castellu di Blarney ùn hè micca u più grande castellu in Irlanda, nè hè u più anticu. (Questu onore va à Castellu Kilbrittain , circa un'ora à u sudu.) Ma si classifica facilmente cum'è u più pupulare, cù centinaie di migliaia di viaghjatori chì venenu da tuttu u mondu per passeghjà per i terreni di 1.500 ettari, esplorà u castellu di u XIV seculu è, benintesa, basgià u famosa Blarney Stone. Sicondu a legenda, puckering up to the hulking, pretty grimy, very old stone dà u donu di gab, o eloquenza. Ma ùn hè micca l'unicu interessante per questu situ incantevule.



U castellu hè ghjuntu prima di a parolla

A parolla 'Blarney' hà fattu a so strada in u Oxford English Dictionary in u 1700s. Basatu nantu à a legenda attaccata à a petra, i redattori anu datu u significatu cum'è: parlà chì hà per scopu di incantà, lusingà o cunvince (spessu cunsideratu tipicu di i irlandesi). Cum'è in: Ci hè vulsutu tuttu u mo blarney irlandese per teneci fora di u tribunale.

Ùn lasciate micca senza vede a sala di l'assassiniu

Qualchissia chì feghja Ghjocu di Troni capisce chì a vita in u 1300 ùn era micca un picnic. È u castellu di Blarney ùn hè stata eccezione. Una stanza d'assassiniu, situata ghjustu sopra à l'entrata principale di u castellu, s'hè rivelata cruciale per alluntanà l'intrusi putenziali. Ogni volta chì un visitatore indesideratu si presentava, a sentinella lanciava rocce, oliu caldu, o qualsiasi altra arma chì pudessinu mette in manu, attraversu un foru quadratu in u pavimentu.






I scienziati anu capitu solu d'induve vene a petra

Durante anni, i rumori giravanu intornu à l'urighjini di a petra: hè venutu da a stessa roccia chì Stonehenge? Era in leia cù a Pietra di Scone, a petra d'incurunazione aduprata da i primi rè scuzzesi è inglesi? Ma in 2014, cunfirmati i giuloghi chì a petra hè stata uriginaria da u calcariu di 330 milioni d'anni, è chì ùn pudia micca esse venuta da l'Inghilterra - campioni moleculari anu dimustratu chì a roccia era nativa di l'Irlanda di u Sud.

Cormac McCarthy hè stata a prima persona à basgià a petra

Innò, micca u famosu autore. In u 1314, a petra hè stata rigalata à u tandu pruprietariu di u castellu, u rè Cormac McCarthy, in ringraziamentu da u rè Rubertu u Bruce di Scozia, per avè furnitu aiutu militare chì hà purtatu à vince a battaglia di Bannockburn. Sicondu a legenda, una strega chì stava in u giardinu di roccia Druida vicinu hà dettu à u rè chì a petra darà rigali speciali di eloquenza à tutti quelli chì l'anu basgiata - cusì hà fattu, è a tradizione hà continuatu dapoi.

Ci hè un'altra legenda

Sicondu i storichi, a Pietra Blarney ùn hà mancu avutu u so mojo da una strega, ma da a Regina Elisabetta I. Cum'è a storia dice, a regina inglese era desiderosa di catturà u Castellu di Blarney per ella stessa, ma ogni volta chì e so truppe si presentavanu à assaltanu i bastioni, Dermot McCarthy (discendente di Cormac) chì parla bè, hà sappiutu parlà fora di ellu. Dopu parechje tentative fallite, Elisabetta I hà scartatu u fiascu cum'è 'blarney', è u nome hè firmatu.

Basgià a petra ùn hè micca cusì faciule cumu pare

Piuttostu cunvenientemente, a Pietra Blarney hè stata custruita in u muru est di u merlatu, à 85 metri da a terra, è per ghjunghje ci vole à cullà 128 scalini di petra stretta. Una volta ghjuntu in cima (è avete aspittatu u vostru turnu), fermatevi per unu di i più goffi lisci di a vostra vita: stendu nantu à a vostra schiena, un docente vi aiuterà à afferrà un inseme di barre di ferru, inclina a testa in daretu, è dà un basgiu à capu in ghjò. Hè l'unicu modu.

Ci hè più da vede al di là di u castellu

Chì duminiu irlandese seria cumpletu senza belli giardini? Da l'arbureti cù arburi rari à formazioni rocciose mistiche di Druidi cù nomi cum'è Witch's Kitchen è Wishing Steps, i giardini di u Castellu di Blarney giranu un racontu unicu cum'è a petra stessa. Fate un fiancu à u Giardinu di e Bog, induve un trio di Yew-arburi di 600 anni si mette accantu à una cascata dilicata. O, à l'iniziu di a primavera, lasciatevi chjachjarà da u rimore di e foglie chì frumbuleghjanu longu à i viaghji gemelli di tigli di u duminiu.

Ci hè un giardinu di velenu

I visitatori farianu bè di fà casu à un cartellu affissatu à l'entrata di u Giardinu di i Veleni, chì prevene: Ùn toccate, ùn sente, nè manghjate nisuna pianta! Inaugurata in u 2010, sta cullezzione assai ricercata di più di 70 flora cuntene arbusti tossichi cum'è Henbane, Hemlock, Assenziu è, inaspettatamente, Cannabis. Eppuru chì l'accintu (chì mantene i so esemplari i più murtali chjosi in gabbie di ferru neru) occupa solu una piccula frazione di i terreni più larghi, hè facilmente l'attrazione più pupulare di u situ.