E prime case di Le Corbusier in Svizzera

Principale Idee Di Viaghju E prime case di Le Corbusier in Svizzera

E prime case di Le Corbusier in Svizzera

'U mo spiritu hè incisu in ogni cranny di a vostra casa!' u ghjovanu architettu hà scrittu senza fiatu à u so cliente in 1918. In effetti, u spiritu di Le Corbusier, unu di l'architetti i più influenti di a prima metà di u seculu, impregna La Chaux-de-Fonds in Svizzera, u so locu natale è u situ di parechji i so primi edifizii. 'U Picasso di l'architettura', u chjamava u storicu di l'arte Nikolaus Pevsner.



L'opere architettoniche di Le Corbusier, chì hà campatu da u 1887 à u 1965, sò spessu esaminate in dui periodi: quelli fatti dopu à u 1918 in a so fase purista, cù forme geumetriche primarie, facciate bianche, piani di pavimentu aperti, è finestre à strisce, è quelli fatti dopu A Seconda Guerra Mundiale, chì incorpora forme menu rigide, cume e finestre poste irregolarmente, i muri curvosi, è i tetti in forma d'ala arrotulati nantu à a so famosa cappella in Ronchamp, in Francia, è in u High Court di Chandigarh, in India.

Entrambi i periodi sò evoluti da i so anni di studiente in La Chaux-de-Fonds. In sta piccula cità di u Giura, à u nordu di Neuchâtel, cinque case di Le Corbusier fermanu sempre è ponu esse facilmente viste. Ellu stessu li hà omessi da un'inchiesta storica di u so travagliu; solu dopu hà inclusu a Villa Turque, un esempiu pionieru di l'architettura mudernista è unu di i primi edifici residenziali à sfruttà u putenziale di u cimentu armatu.




U mo spiritu stessu s'hè alzatu mentre aghju guidatu l'ora è mezza à nordu da Losanna à La Chaux-de-Fonds in una sfocatura d'arburi d'oru è di vigneti bronzati. Si precipitò prestu quandu aghju vistu a cità stessa, fila nantu à fila di case burghesi tristi chì riminiscenu una cità fabbrica inglese.

Ma mentre aghju cullatu da u centru di a cità nantu à una collina versu u nordu, i curriculi fantastichi di i balconi Art Nouveau anu cuminciatu à spuntà nantu à case espansive. Aghju amparatu più tardi chì La Chaux-de-Fonds hè una di e poche cità cunsiderate cum'è un centru di cuncepimentu Art Nouveau, cù esempi chì principianu versu u 1902. Questa hè stata una influenza chjave in u sviluppu artisticu di Le Corbusier, chì e prime case incarnanu quellu stile.

À a fine di u seculu, La Chaux-de-Fonds era u centru di l'industria svizzera di l'orologeria, chì cuntava per 60 per centu di tutte e esportazioni di u paese. 'Stu periodu hà vistu una forte vita intellettuale è artistica quì', hà dettu Francoise Frey, bibliuteca di l'archivi Le Corbusier à a Bibliothèque de la Ville. 'Moltu hè duvutu à Charles L & Eos; Eplattenier, u mentore di Le Corbusier, è assai à a presenza di industriali ebrei, chì commissionavanu case è eranu amatori di arte è cultura.'

Oltre à una scola tecnica è cummerciale per l'industria di l'orologeria, a cità avia una scola d'arte induve i studienti anu amparatu l'incisione è a smaltatura per decorà e custodie. L & apos; Eplattenier, pittore è scultore, ci hà insignatu versu u 1900, quandu Le Corbusier hà studiatu l'incisione cù u so nome di nascita, Charles-Edouard Jeanneret.

L & apos; Eplattenier hà incuraghjitu Le Corbusier à studià architettura è hà aiutatu à ottene u so primu cliente, un omu d'affari lucale chjamatu Louis Fallet. In u 1904, à l'età di 17 anni, Le Corbusier hà cuncipitu a Villa Fallet, posta nantu à una cullina à u nordu di La Chaux-de-Fonds. Sta casa in stile chalet, cù un tettu ripidu è balconi chì danu à a cità, s'ispira da a pineta circundante. A facciata sud flamboyante hà un frisgiu di pini stilizati; motivi di pinu sò sculpiti in staffe di tettu; è i paraventi di a finestra angulanu versu u celu cum'è rami di pinu.

In particulare, a dicurazione esterna palesa l'altu gradu di artigianatu chì esistia in sta cità di fabbricazione di orologi. In tuttu, a Villa Fallet hè una casa giovanile, esuberante in ottime condizioni. Fighjendulu, vi dumandate cumu l'architettu hà avanzatu da questu à l'edificii individualisti in alza di i so ultimi anni.

I dui prossimi clienti di Le Corbusier eranu tipichi di a ricca burghesia La Chaux-de-Fonds. Ulysse-Jules Jaquemet, finitore di vetrina, è Albert Stotzer, prufessore di meccanica, eranu ghjovani sogni di Fallet. In u 1908 anu fattu custruisce e ville Stotzer è Jaquemet accantu à l'altru nantu à a listessa collina di a Villa Fallet. Benchì entrambi sò deteriorati oghje, riflettenu u listessu stile di chalet, rinfurzatu da e linee di tettu drammatiche di Le Corbusier è balconi spazzati.

In u 1907, Le Corbusier avia viaghjatu in e grande cità d'Italia è in Viena; dopu hà visitatu a Germania è infine hè andatu in Mediu Oriente in u 1911. U so piacè per l'interni massicci di e moschee, e so curve inaspettate è a so sottile riluttanza à ammette luce, si sprime in e so ultime duie case in La Chaux-de-Fonds.

A Villa Jeanneret, cunnisciuta da i lucali cum'è a Casa Bianca, hè stata custruita per i genitori di Le Corbusier in u 1912. Di novu, hè l'esternu chì hè impurtante, riflettendu i so viaghji è a so evoluzione da l'Art Nouveau. L'entrata hè misteriosa è seducente, cunduce una scala chì serpente attraversu un giardinu à una terrazza chjusa. Ancu se u muru di mantenimentu hè di fronte à a petra, i muri stucchi bianchi è e grandi finestre facenu chì a casa sembri chjaramente mudernista. Avà appartenuta à un omu d'affari assente, a Villa Jeanneret hè intagliata da a trascuranza. Ma a so baia semicirculare da u tettu à u terrenu anticipa a sensualità curva di a prossima cumissione, a Villa Turque.

Costruita per l'industriale Anatole Schwob, sta casa eccitante segna a culminazione è a fine di a carriera di Le Corbusier in La Chaux-de-Fonds. In cundizione immaculata, hè stata ristaurata in u 1987 da a cumpagnia di watch Watch Ebel, chì l'utilizza cum'è centru cumunitariu è locu per mostre è cuncerti.

A Villa Turque (Villa Turca) piglia a so forma da a croce greca, o bizantina. I bracci laterali sò arrotondati, illustrendu a crescente fascinazione di Le Corbusier per e curve è e mosche turche. A differenza di e case precedenti, a Villa Turque hà poca decorazione esterna. Da a strada a so facciata in mattoni d'oru, soda ma per quattru oblò ovali, ùn dà nunda nant'à l'internu.

Quì a luce riempie u spaziu di vita di dui piani attraversu grandi finestre verticali di fronte à un giardinu sudu. In a prima storia, i balconi sò illuminati da e finestre in i bracci di a croce, permettendu à a luce di circulà in diagonale è in orizzontale.

Andree Putman è u so studio di cuncepimentu pariginu, Ecart, anu fattu u ristrutturazione interiore di a Villa Turque. A laca beige, i boschi incandescenti è i muri di culore avoriu predominanu, cù tappeti circulari è alcuni mobuli Eileen Grey spargugliati in tuttu, cumplementendu u ghjocu di luce è ombra. Le Corbusier è Gray eranu amichi; hà custruitu una casetta sottu à a soia in Roquebrune, in Francia, induve hè annegatu in u 1965 mentre facia u bagnu in u Mediterraniu.

In u spiritu di capisce u mondu di Le Corbusier, aghju passatu degutamente accantu à u so locu natale, una di quelle case tinte grigie. Forse spiega in parte perchè hà giratu u spinu à l'architettura lucale. Aghju visitatu un'altra creazione soia, u sinemà Scala, cuncipitu in u 1916 è avà sopratuttu ricustruitu. È aghju visitatu u Musee des Beaux-Arts, custruitu da Chapallaz è l & apos; Eplattenier, per vede i so mobuli cuncipiti da Le Corbusier: una suite di sedie, tavuli è un divanu di u 1916, cù gambe curve semplici è pocu ornamentu.

U museu hà ancu una pittura è una tapisseria elaborata di Le Corbusier, tramindui fatti in u so stilu luminosu post-cubistu, chì s'assumiglia à l'opera di Leger. È ci hè un altru quadru, un ritrattu di Lecorbesier, u missiavu maternu di l'architettu, chì pò risolve u puzzle chì circonda u so pseudonimu. Adottatu in 1920 da Jeanneret, Le Corbusier significa 'corbu' in francese. In un certu modu, i storichi di lingua inglese anu traduttu questu cum'è 'corbu', un acellu astutu, chì Le Corbusier era. Sturiani francesi è svizzeri dicenu chì u pseudonimu hè statu pigliatu da u nome di u so missiavu. U ritrattu, cù a so forte somiglianza cù Le Corbusier, ci ramenta chì alcune di e radiche di u muvimentu mudernistu in architettura sò cresciute da una collina in La Chaux-de-Fonds.

SUSAN HELLER ANDERSON, un anzianu reporter di u New York Times, scrive nantu à l'arti.

I treni partenu ogni ora da Ginevra, Losanna, è Zurich à La Chaux-de-Fonds. U viaghju, chì dura circa duie ore, costa $ 33- $ 65 andata-ritornu. U ghjornu chì eru in Villa Turque, un studiente d'architettura hè ghjuntu senza avvisu è hè statu subitu ammessu. Ancu se Ebel preferisce i visitatori nantu à appuntamentu, 'ùn avemu mai alluntanatu à nimu', dice Janine Perret-Sgualdo, l'attaché culturale di a cumpagnia. E case precedenti sò di pruprietà private ma ponu esse chjaramente viste da l'esternu.

VILLA FALLET
1 percorsu Pouillerel

VILLA STOTZER
6 Chemin de Pouillerel

VILLA JAQUEMET
8 Chemin de Pouillerel

VILLA JEANNERET
12 Chemin de Pouillerel

VILLA TURCA
167 Rue de Doubs
41-39 / 235-232

LE CORBUSIER BIRTHPLACE
38 Rue de la Serre

SCALA DI CINEMA
52 Rue de la Serre

MUSEU DI L'ARTE FINE
33 Rue des Musees
41-39 / 230-444

BIBLIOTECA DI CITÀ
33 Rue du Progres
41-39 / 276-831