Secreti di l'Abbazia di Westminster in Londra

Principale Cultura + Cuncepimentu Secreti di l'Abbazia di Westminster in Londra

Secreti di l'Abbazia di Westminster in Londra

L'imponente Abbazia di Westminster in stile gòticu di Londra, stabilita à l'XI seculu da Edward u Cunfessore, hà tenutu una piazza sicura in i libri di storia di l'Inghilterra dapoi un millenniu. Dapoi a so cunsacrazione in u 1065, a chjesa hà vistu l'incurunazione di tutti i monarchi inglesi, a sepultura di 17 suvrani, è a celebrazione di 16 matrimonii reali (cumprese, più recentemente, quella di u duca è a duchessa di Cambridge).



Piena di tombe, statue, cappelle è monumenti, a chjesa hè un locu di pellegrinaghju è preghiera è ferma unu di i siti sacri i più visitati di u mondu, accugliendu più di un milione di visitatori ogni annu. Venenu à rispettà a lascita inglese è à mette l'ochji nantu à una chjave formidabile di u passatu. U 28 di dicembre di u 2015, a chjesa hà festighjatu u so 950esimu anniversariu. Benintesa, un solu edifiziu ùn campa micca seculi di storia senza eredità uni pochi di storii. Leghjite per 12 secreti chì probabilmente ùn sapete micca di a chjesa più famosa di l'Inghilterra.

A chjesa originale hè stata custruita in un'isula.

U fiume Tamigi hè statu ormai imbarcatu, ma più di 1000 anni fà, u primu itinerariu di a chjesa, cù e vicine Case di u Parlamentu, eranu una volta separate da u restu di Londra propiu in ciò chì era cunnisciuta cum'è Thorney Island. À quellu tempu, a chjesa era cunnisciuta cum'è minster à ovest à causa di a so situazione à punente di Ludenwic (ciò chì a sezione di Londra era chjamata durante u periodu anglosassone) è sarebbe stata finalmente ricostruita in u novu stile romanicu da Edward u Confessore. Oghje ghjornu, u Parlamentu occupa sempre u pianu di l'isula, mentre Westminster si trova in quellu chì era u puntu più altu di l'isula.




Più di 3.300 persone sò sepolte o cummemurate quì.

Hè propiu l'onore di esse riposu in l'abbazia, ma u privilegiu ùn hè micca solu riservatu à i monarchi. Oltre à accoglie e tombe di Edward u Cunfessore, Enricu V, è ogni Tudor salvu per Enricu VIII (chì hè sepoltu in a cappella di San Ghjorghju in u castellu di Windsor), Westminster hè ancu u cimiteru di luminarii cum'è Charles Dickens, Rudyard Kipling , TS Eliot, e surelle Brontë, Dylan Thomas, John Keats è Geoffrey Chaucer. Winston Churchill ùn hè micca trà elli - hà rifiutatu d'esse sepoltu in Westminster per u fattu chì nimu m'hà marchjatu in a vita, è ùn anu micca da andà dopu a morte.

L'abbazia hè piena di storie di figure grandi è chjuche.

A tomba di u Rè Edward I hè notevolmente chjara-ma ùn era micca ciò ch'ellu vulia. Durante u so regnu, u formidabile rè, cunnisciutu ancu Edward Longshanks è Hammer of the Scots, era tantu ossessionatu da a scunfitta di a Scozia chì lasciò istruzzioni per a so tomba di stà nuda finu à chì u paese sia cunquistatu. Ùn sò mai stati, allora u so cofaninu ferma chjaru è dimenticabile. Ma induve stu tributu regale hè cascatu cortu, altre figure più umili sò state cummemurate, cum'è l'anzianu piumbatru di l'Abbazia, Philip Clark, chì hè mortu in u 1707 è si trova in l'abbazia cum'è i so rè è regine.

A Catedra di Incurunazione hè intagliata di graffiti.

A Catedra di King Edward, cunnisciuta largamente cum'è Catedra di Incurunazione, induve ogni monarca inglese hè statu incurunatu dapoi u 1308, si trova attualmente in una camera prutetta in a Cappella di San Ghjorghju vicinu à e Grandi Porte Ovest. Ma ci hè statu un tempu chì ùn era micca cusì custuditu. Durante u 1700 è u 1800, i sculari è altri visitatori intagliavanu i so nomi è iniziali in u legnu. Ancu se una grande parte di a superficia di a sedia hè stata segata, fermanu resti di quelle sculture. Unu nantu à u fondu di a sedia leghje sempre in tuttu: P. Abbott durmia in questa sedia 5,6 lugliu 1800.

A chjesa era implicata in un furto di a vita vera.

Durante 700 anni, a Catedra di Incurunazione cuntene a Pietra di Scone - un bloccu di basa di arenaria cù origini bibliche rumore chì era adupratu per intronizà i monarchi scuzzesi prima ch'ella fussi stata catturata da Edward I d'Inghilterra in u 1296 è purtata à l'abbazia di Westminster. A vigilia di Natale in u 1950, una banda di studienti scuzzesi hà arrubbatu a petra ind'i tempi è a sò rimessa in paese; hè statu recuperatu quattru mesi dopu da a pulizza è vultatu in Westminster à tempu per l'incurunazione di a regina Elisabetta II. U ghjornu di Sant'Andria in u 1996, u Guvernu britannicu hà resu furmalmente a petra in a so patria - avà stallata in u castellu d'Edimburgu accantu à i ghjuvelli di a curona di Scozia - à u tarrenu chì l'Inghilterra a aduprà per e future incurunazioni.

L'Abbazia ùn hè tecnicamente micca un'abbazia.

A categurizazione curretta hè una Peculiar Reale, chì significa chì hè una Chjesa d'Inghilterra sottumessa à a ghjurisdizione diretta di u suvranu. In fattu, u so titulu furmale hè a Chjesa Collegiata di San Petru, Westminster. L'abbazia di Westminster hè stata aduttata perchè una volta servia un monasteru benedittinu - un'abbazia hè una chjesa induve i monachi veneranu. A funzione di l'Abbazia hè sparita in u regnu di Enricu VIII, ma u nome pervive.

A vita di Oliver Cromwell dopu a morte hè stata grottesca.

U Lord Protector hà datu un funerale elaboratu è hè statu sepoltu in l'abbazia in u 1658. Tuttavia, quandu a monarchia hè stata restaurata in u 1661, u so corpu hè statu scavatu da a so tomba è appiccicatu cerimoniosamente à l'anniversariu di l'esecuzione di u rè Carlu I. Dopu, a so testa era appiccicata à una lucca fora di Westminster Hall, è cambiò di mani parechje volte nanzu chì una seconda sepultura fessi in u Sidney Sussex College, in Cambridge. Oghje, una petra di pavimentu marca u situ di u so interru originale in Westminster.

Hè pruibitu di marchjà nantu à a tomba di U Guerrieru Inconnu.

A tomba di u pavimentu situata à l'estremità uccidentale di a navata, chì accoglie un suldatu britannicu micca identificatu tombu durante a Prima Guerra Mundiale, hè a sola tomba di l'abbazia induve ùn si pò pisà. Kate Middleton hà duvutu camminà intornu à a petra durante u so viaghju per a navata per spusà u principe Guglielmu-è dopu hà lasciatu u so bouquet da sposa per onurà a tradizione di u matrimoniu reale.

Solu una tomba unica stà arritta.

Poeta è dramaturgu Ben Jonson, cunnisciutu per a so pezza Ogni Omu in u so Umoru chì una volta figurava Shakespeare in u cast, era cusì poveru à u mumentu di a so morte in u 1637 chì ùn pudia riservà chè dui metri quadrati di spaziu per a so tomba. Hè statu sepoltu arrittu in u passaghju nordu di a Nave.

Ci hè un giardinu secretu chì pudete visità.

U College Garden puderia esse una di e migliori scuperte per qualsiasi visitore chì ùn sà. Chjustratu daretu à muri alti è arburi, u rimore di a Piazza di u Parlamentu si ne more è ti senti cum'è se site in un altru mondu. Precedentemente chjamatu Infirmary Garden, si dice chì ghjè u più anticu ortu in Inghilterra, in cultura cuntinua dapoi più di 900 anni è una volta adupratu da i monachi cum'è fruttetu per cultivà frutti, ligumi è erbe medicinali. U muru di a zona di petra à l'estremità più luntana risale à u 1376.

U so atticu medievale dimenticatu da tantu tempu si apre à u publicu.

Quandu Enricu III hà rimudulatu l'Abbazia trà u 1245 è u 1269, hà lasciatu u so mansardu, dettu Triforium, viotu è sminticatu. Tuttavia, situatu à 70 metri sopra u pianu di a chjesa è ghjunghjibile da una scala stretta in spirale vicinu à u Poet's Corner, cuntene ciò chì u Poeta Lauriatu Sir John Betjeman hà chjamatu a vista più bella d'Europa - una vista perfetta di a navata, cumpresu u santuariu di St. Edward u Cunfissore. Durante 700 anni, hè restatu un umile spaziu di stoccaggio per frammenti di statue, vetrate, altare, armature reali, è altri curiosità, cumpresu ciò chì si dice chì hè u più anticu pappagallo farcitu esistente. A zona hè attualmente pulita è rinnuvata à u tonu di 19 milioni di sterline è, da u 2018, serà aperta à u publicu per a prima volta in a storia.

U santuariu predice a fine di u mondu.

Un tippu medievale di pavimentu di marmaru cunnisciutu cum'è Cosmati copre u pavimentu davanti à l'Altare Maghju di Westminster, incrustatu cù migliaia di pezzi di mosaicu è porfariu chì formanu un intricatu cuncepimentu di forme è culori. Un induvinellu cumplicatu cumpostu di lettere d'ottone hè statu trascrittu per spiegà a data (1268), u rè (Enricu III), è l'urigine di i materiali (Roma), è ancu una riferenza à a fine di u mondu (predice chì durerà 19.683 anni).