Perchè u celu hè turchinu - è induve guardà ciò chì cambia u più drammaticamente à u tramontu

Principale Viaghju In Natura Perchè u celu hè turchinu - è induve guardà ciò chì cambia u più drammaticamente à u tramontu

Perchè u celu hè turchinu - è induve guardà ciò chì cambia u più drammaticamente à u tramontu

A maiò parte di i ghjorni è in a maiò parte di i lochi, u celu sopra à a superficia di a Terra apparisce turchinu. Ma pensate: U celu hè veramente sempre quellu culore? È i ghjorni grisgi, o l'alba cù i diti rosati, o u celu rossu di notte da quella rima di marinu?



A risposta à Perchè hè u celu turchinu? hè funzionalmente uguale à 'Perchè esistenu i culori?' U culore hè chjaru cumu pudemu percive. U celu hè tanti culori (principale trà di elli, turchinu) perchè hè inundatu di luce.

A luce visibile hè un tipu di radiazione elettromagnetica - una stretta fetta di un vastu spettru di energia chì include onde radio, microonde, luce ultravioletta, raggi X è radiazioni gamma - chì l'ochju umanu pò percepisce attraversu a vista. A luce bianca, chì u sole emette, hè una cumbinazione di tutte e diverse lunghezze di onde elettromagnetiche chì pudemu vede.




U culore appare quandu i nostri ochji registranu solu alcune - ma micca tutte - di e lunghezze d'onda chì pudemu percepisce. A luce rossa, per esempiu, hè l'onda a più lenta visibile per noi: energia chì si move in ondulazioni longhe è ondulate. U turchinu, invece, hè u più veloce: energia chì briona in un ritmu scumpientu è rapidu.

U celu cambia di culore mentre a luce bianca da u sole tocca l'atmosfera di a Terra è reagisce in modi diversi. L'onde di luce -longu cù u restu di u spettru elettromagneticu - viaghjeranu in linea diritta a menu chì ùn toccanu qualcosa. L'onde ponu esse riflesse (cum'è cù un spechju), piegate (cum'è cù un prisma), o sparse (cum'è cù u celu).

Ancu se u celu (altrimenti aria) pare spessu invisibile à i nostri ochji, hè assai una presenza pusitiva, un mischiu cambiante è cumplicatu di gasi è particelle. A luce bianca, per andà da u sole à i nostri ochji, deve rimbalzà intornu à un labirintu di innumerevoli molecule in a nostra atmosfera.

Saltendu u più sò e lunghezze d'onda blu digià dure. A causa di i so picculi picculi picchi è valli, hè più prubabile ch'è d'altre onde di schjattà un ostaculu è esse spargugliati in tutte e direzzioni. Di conseguenza, u celu direttamente sopra à qualsiasi puntu datu nantu à a superficia di a Terra sembrerà più turchinu di u celu osservatu sopra l'orizonte luntanu. Versu a cima di l'atmosfera, hè a luce blu chì hè più visibile perchè hè inizialmente u primu tipu d'onda elettromagnetica à sparghje.

Versu u fondu, tuttu u spettru di luce visibile hè filtratu per assai più aria, è assai di più si hè spargugliatu. Cù micca solu onde turchine ma onde rosse, aranciu, giallu, verdi, indigo è viulette chì saltanu intornu, a luce mischjata appare di novu bianca: una cumbinazione di tutte.

Sè vo circate un celu di meziornu chì hè un turchinu perfettu di u ovu di u pettirossu, un tramontu prufondu, cotonatu di zuccherinu, un alba rossa drammatica, o un dopu meziornu grisgiu - hè tuttu un scherzu di luce.

È questi trucchi accadenu cusì per creà alcune attrazioni (è foto) cusì magnifiche chì valenu a pena di viaghjà per contu soiu. Da Santorini à Malibu, fighjate i tramonti elettrichi chì vi cunsigliemu di attraversà u globu per vede.