A Torra di Pisa hè appughjata dapoi più di 800 anni, ma ùn hè mai cascata.
Dapoi più di 20 anni, i circadori anu circatu à capì ciò chì face chì a Pendenza di a Torre di Pisa sia un puntu di riferimento unicu. E, in una torsione chì pare una morale da e favule di Esopu, ingegneri è scienziati di u terrenu anu cunclusu chì a ragione stessa per a quale a torre s'appoghja hè a stessa ragione per chì ùn hè mai cascata.
In u 1173, principia a custruzzione di u novu campanile di a cattedrale di Pisa. À u secondu annu di custruzzione, dighjà cuminciava à inclinassi. Ci hè vulsutu guasgi 200 anni per compie, cù ingegneri è architetti pruvendu constantemente - è fallendu - di piantà a magra.
Tour penchée de Pise et la cathédrale (Duomo) à Pise, Toscane, Italie Creditu: Getty Images
Dopu à a fine in 1370, a torra era appughjata à circa dui gradi . In u 20u seculu, si stimava chì a torra cambiava di circa 0,05 pollici à l'annu. In u 1990, a torra era inclinata à un angulu di 5,5 gradi ( circa 15 metri ). Trà u 1999 è u 2001, u travagliu hè statu fattu nantu à a torra per riduce a so inclinazione di 0,5 gradi.
Ma malgradu tutta sta precaria inclinazione è currezzione, a torre ùn hè mai cascata - malgradu esse stata colpita da almenu quattru terramoti assai forti.
U novu studiu, guidatu da un prufessore di l'Università Roma Tre , hà attribuitu questu à qualcosa chjamatu interazzione dinamica terra-struttura.
Été, cathédrale et tour penchée de Pise, avec les touristes, Piazza dei Miracoli, ville de Pise, site du patrimoine mondial de l'UNESCO, Toscane, Italie, Europe. Creditu: Dave Porter Peterborough Uk / Getty ImagesFondamentalmente, perchè a torre hè cusì rigida è alta (191 piedi) è u terrenu sottu à ella hè cusì dolce, ogni volta chì un terramotu colpisce, e caratteristiche vibrazionali di a struttura sò cambiate per rende cusì a torre ùn risuona micca cù u muvimentu di u terramotu.
A Torre Pendente di Pisa hè solu un'altra lezzione perchè duvemu tutti abbraccià difetti. Si pò vacilla, ma ùn cade mai .